Adevar sau Fictiune – Nu face presupuneri inutile

starmagazin.eu
Read Time4 Minute, 9 Second

Milenii la rând, oamenii au crezut cã în mintea umanã existã un conflict între bine si rãu. Acest lucru este complet fals. Binele si rãul nu sunt decât rezultatul adevãratului conflict, iar acesta se referã la discrepanta dintre adevãr si minciunã. Practic, toate conflictele sunt consecința unor minciuni.

Adevãrul nu poate genera niciodatã conflicte. El nu simte nevoia sã demonstreze cã are dreptate, ci existã în sine, indiferent dacã noi îl credem sau nu. Pe de altã parte, minciunile nu existã decât dacã le creãm si nu pot supraviețui decât dacã credem în ele. Ele reprezintã o distorsionare a mesajelor transmise prin cuvinte, a semnificației lor, care se reflectã apoi în mintea umanã. Minciunile nu sunt niciodatã reale. Ele sunt propria noastrã creație. Noi suntem cei care le dãm viatã si care le facem sã parã reale în realitatea virtualã a mintii noastre.

Intotdeauna m-am întrebat: „Cum putem cunoaște noi adevãrul?“ De fapt, mã foloseam de simboluri pentru a încerca sã înteleg adevãrul, desi realitatea este cã simbolurile nu pot afecta în niciun fel adevãrul. Acesta a existat cu mult timp înainte ca oamenii sã inventeze simbolurile.

În calitatea noastrã de artisti, noi distorsionãm adeseori adevãrul cu ajutorul simbolurilor noastre, dar nu aceasta este adevãrata problemã.

Asa cum spuneam mai devreme, problema nu apare decât atunci când credem cã aceastã distorsionare ne face rãu (existã si minciuni inocente).

Sã luãm un exemplu. Sã vedem cum ne putem folosi de cuvinte pentru a crea o poveste (ca sã nu zic o superstitie) despre un scaun.

Ce stim noi în legãturã cu scaunul?

Putem spune despre el cã este fãcut din lemn, din metal sau din pânzã, dar acestea nu reprezintã decât simboluri care exprimã un punct de vedere. Adevãrul este cã noi nu stim ce reprezintã în realitate acest obiect. În schimb, ne folosim de cuvinte cu toatã autoritatea pentru a ne transmite nouã însine, dar si pentru a le transmite celorlalti, un mesaj: „Acest scaun este urât. Detest acest scaun.“

Mesajul este deja distorsionat, dar acesta nu este decât începutul. Noi putem adãuga: „Ce scaun stupid. Cred cã orice om care se pune pe el devine la fel de stupid. Am convingerea cã ar trebui sã fie distrus, cãci dacã cineva se pune pe el si cade, îsi poate rupe oasele. Da, acest scaun este malefic! Haide sã dãm o lege împotriva scaunului, pentru ca toatã lumea sã stie cã reprezintã un pericol pentru societate. De acum înainte, este absolut interzis ca cineva sã se apropie de acest scaun malefic!

Dacã le vom transmite celor din jur acest mesaj, toți cei care vor fi de acord cu el vor începe sã se teamã de scaunul cel rãu. În scurt timp, vor exista oameni care se vor teme atât de tare de el încât vor avea chiar cosmaruri legate de el. Ei vor deveni obsedati de scaunul cel rãu si îsi vor propune sã îl distrugã înainte ca el sã îi distrugã pe ei.

Îti dai seama pânã unde putem ajunge noi prin puterea cuvintelor noastre? De fapt, scaunul nu este altceva decât un simplu obiect. El existã, si acesta este singurul lui adevãr. Povestea pe care o creãm noi în legãturã cu scaunul nu are nimic de-a face cu adevãrul. Ea nu este altceva decât o superstiție, un mesaj distorsionat, adicã o minciunã. Dacã nu credem în aceastã minciunã, nu apare nicio problemã, dar dacã credem în ea si încercãm sã le-o transmitem si altora, ea poate conduce la ceea ce noi am ajuns sã numim rãu.

Desigur, acest rãu are numeroase nivele, în functie de puterea noastrã personalã.

Existã oameni care detin atât de multã putere încât pot declansa un rãzboi mondial, în urma cãruia mor milioane de oameni. Lumea în care trãim este plinã de tirani care invadeazã alte tãri si care distrug popoare întregi, în numele unor minciuni.

Cred cã ai înțeles acum cum apare conflictul în mintea umanã, dar numai în mintea umanã, adicã în realitatea virtualã. În restul naturii conflictul nu existã.

Existã miliarde de oameni care distorsioneazã simbolurile din mintea lor si care le transmit semenilor lor mesaje false. Din pãcate, aceastã maladie afecteazã întreaga umanitate.

Asa se nasc rãzboaiele, nedreptãtile si abuzurile. Asa se naste iadul. Iadul nu este altceva decât un vis mincinos.

Retine: visul nostru depinde în totalitate de convingerile pe care le avem, iar acestea pot fi adevãrate, dar pot fi la fel de bine si false.

Adevãrul conduce întotdeauna la autenticitate si la fericire, în timp ce minciunile conduc inevitabil la limitare, la suferintã si la dramã.

Cei care cred în adevãr, trãiesc practic în rai. Cei care cred în minciuni, sfârșesc mai devreme sau mai târziu prin a trãi în iad.

Nimeni nu trebuie sã moarã pentru a ajunge în rai sau în iad. Raiul se aflã pretutindeni în jurul nostru, la fel ca si iadul. Ambele reprezintã un punct de vedere, o stare de spirit.

Al cincilea legământ de Don Miguel Ruiz

0 0
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleppy
Sleppy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Lasă un răspuns

Next Post

Afirmarea vindecării - Emile Coué

„În fiecare zi, în fiecare parte a corpului meu, sănătatea mea se îmbunătățește de la bine la mai bine” (Declarație de vindecare parafrazată de formula lui E. Couè) Această scurtă declarație de vindecare poate fi folosită în scopuri de vindecare generală. Recomand acest exercițiu de cel puțin două ori pe […]

Inscrie-te la News